1. Date generale

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii: Reabilitarea şi introducerea în circuitul turistic
1.2. Amplasament: Obiectivul prezentului studiu este amplasat în judeţul Sălaj, com. Pericei, loc. Bădăcin
1.3. Titularul investiiei: Episcopia Română Unită cu Roma / Greco-Catolică Oradea
1.4. Beneficiar: Episcopia Română Unită cu Roma / Greco-Catolică Oradea
1.5. Elaboratorul studiului: S.C. NOVA Proiect S.R.L. Oradea, str. Fr. Schubert, nr. 19

2. Informații generale privind proiectul

2.1. Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului
Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului este: Parohia greco-catolică Bădăcin, Fundaţia culturală Iuliu Maniu.
Beneficiarul investiţiei este Episcopia română unită cu Roma / Greco-Catolică Oradea
Contractul de proiectare cuprinde faza D.T.A.C. / P.T. – Proiect tehnic.

2.2. Introducere – Scurt istoric
Construcţia aşa cum o vedem astăzi este rodul unor intervenţii succesive de extinderi, reparaţii, modificări. Cu toate aceste aspectul exterior de după ultima intervenţie majoră din anul 1930 s-a conservat. In schimb degradările structurale şi cele interioare sunt foarte pronunţate, anii cât a fost folosită ca şi sanatoriu pentru copiii cu handicap când întreţinerea şi modul de utilizare a fost impropriu şi-au pus amprenta.

Locuinţa iniţială a fost construită ca o casă de vară în anul 1890 pe moştenirea lui Ion Maniu, (tatăl lui Iuliu Mnaiu) pe Dealul Ţarinei şi cuprindea două încăperi şi o verandă mică, deschisă în faţa camerelor.

Prin 1900, Clara Maniu, rămasă văduvă, a mai adăugat două camere, în şir, simetric cu cele două vechi. A închis cu sticlă veranda veche, a făcut veranda cea mare şi încă una, mică şi deschisă înspre sat. La spatele casei, între cele două verande mici se întindea un coridor îngust, deschis, cu stâlpi din lemn sculptaţi frumos. Târziu, prin 1930 s-a adăugat construcţia înaltă din faţă, oarecum alăturată casei vechi, cu două camere. S-a mai adăugat o bucătărie, baie, iar înspre sat încă două camere.

Camera de jos era camera de lucru a lui Iuliu Maniu: rafturi de cărţi, birou larg, garnitură de piele.

O scară interioară, îngustă urca spre cămăruţa de sus. Pe un perete al scării erau două portrete pictate de Ionel Pop (nepot a lui Iuliu Maniu, fiul surorii sale Elena) pe când era student. Era un portret a lui Simion Bărnuţiu şi altul al lui Cassiu Maniu. Sus era dormitorul lui Iuliu Maniu: patul simplu de aramă, un dulap, o noptieră, măsuţă, câteva scaune.

După arestarea lui Iuliu Maniu, în 1947, casa a fost transformată pe rând în depozit de îngrăşăminte chimice, în 1960 era sediu de “gospodărie mixtă”. “Brigadierul Szabo baci” întreţinea bine casa, dar şi toată gospodăria: culturile de păiose, livada, via, prisaca, animalele; apoi a devenit “tabără pentru pionieri”, cei născuţi în anii ’60-’70 mai spun şi astăzi în loc de Dealul Ţarinei “la tabără”; în anii ’80 se înfiinţază “Căminul pentru copii cu handicap sever”, sunt aduşi copii din tot judeţul şi nu numai, vor locui chiar în casă pană în 1994 când li se vor construi căsuţe speciale de către o Fundaţie din Gemania.

(pr. Cristian Borz )

A. Situația existentă a obiectivului de investiții

Obiectivul se doreşte a fi finanţat prin intermediul “Fondul Ambasadorial pentru Conservarea Obiectivelor Culturale (AFCP) Editia 2012”. Documentaţia, care cuprinde şi expertiza tehnică, studiu geotehnic, a fost realizată conform temei de proiectare elaborată de Episcopia română unită cu Roma şi de către Fundaţia culturală Iuliu Maniu.

Prin această investiţie se propune reabilitarea Casei memoriale şi introducerea acestuia în circuitul turistic local, naţional şi internaţional.

Amplasament
Imobilul se găseşte în intravilanul localităţii Bădăcin, pe Dealul Ţarina, situat excentric faţă de vatra satului, pe drumul care leagă Şimleul Silvaniei de localitatea Bădăcin şi este înscrisă pe Lista monumentelor istorice emisă în 2004 sub nr. SJ-II-m-B-05013.

Din drumul comunal se desprinde o alee care urcă dealul spre Casa memorială şi alte anexe. Din vechiul parc descris de scriitoarea Elena dr. Aciu, în monografia dedicată Clarei Maniu ”o grădină fermecată cu marii teritorii de pomi roditori şi podgorii extinse, cu belşug de lanuri, grupuri de flori alese, cu bogată variaţie de culori şi miresme, arbuste şi tufe decorative, cu adieri îmbălsămate de mireasma brazilor trufaşi, cu tainicele şoapte ale plopilor … şi toate, toate produsul muncii devotate cultului naturii” nu a mai rămas decât aleea ce duce la necropola familiei Maniu, străjuită de pini.

În spatele casei se găsesc câteva solarii şi alte clădiri gospodăreşti care sunt folosite de către Instituţia socială. La baza dealului s-au construit în anul 1994, 5 căsuţe modulare unde s-au mutat copii atunci când Scoala pentru copii cu handicap sever a părăsit imobilul retrocedat. Din păcate amplasarea acestor construcţii, alterează perspectiva pe care casa o avea spre dealul aflat peste drum şi spre sat.

Statutul juridic al terenului
Clădirea este situată în intravilanul localităţii Bădăcin, str. Principală nr. 3 şi se află în proprietatea Episcopiei greco-catolice Oradea, în conformitate cu actele de proprietate anexate.

Descrierea clădirii
După ce Scoala pentru copii cu handicap sever a părăsit clădirea, aici a funcţionat o capelă care suplinea lipsa unei biserici în localitatea Bădăcin. In anul 2010 s-a terminat construirea unei biserici noi, amplasată în vatra satului şi biserica a fost mutată în npua construcţie, Casa memorială fiind mai puţin folosită. În această perioadă degradările s-au accentuat.

Construcţia are regim de înălţime Sp+P+Mp. În plan, forma construcţiei este neregulată, putând fi încadrată într-un dreptunghi, cu laturile lungi aşzate pe curba de nivel. Latura lungă SE are o privelişte frumoase spre vale şi dealul opus. Pe această faţadă există o verandă închisă, care a preluat vechea verandă deschisă şi apoi a fost amplificată.

Latura SV este de asemenea îmbrăcată într-o verandă închisă, aici făcându-se accesul principal în Casa memorială. Veranda este ieşită din planul clădirii care spre versantul dealului are regim de înălţime Sp + P+ M.

Latura NV, cuprinde accesul la beci şi accesul la pod care se face pe o scară exterioară. De asemenea pe această latură există şi un acces de serviciu, într-un coridor ce se desfăşoară pe apropape toată faţada.

Latura NE, este practic lipită de o spălătorie care a fost construită în anii 1960 pentru Scoala pentru copii cu handicap sever, ocazie cu care s-a modificat şi şarpanta construcţiei.

Construcţia are mai multe etape de extindere atât pe orizontală cât şi pe verticală.
In prima etapă, construcţiei iniţiale formată din două încăperi şi un cerdac deschis i s-au adăugat încă două încăperi pe latura NE, spre sat. De asemenea s-a construit o verandă deschisă spre vale, pe latura SE iar cerdacul iniţial a fost extins spre latura NV şi întors şi pe latura NE.

Intr-o nouă etapă, veranda de pe latura SV, a fost închisă cu tâmplărie şi sticlă, a fost construt corpul de clădire de pe latura SV şi NV, cu subsol , parter şi mansardă, obturînd parţial veranda de pe latura NV. Capătul dinspre sat, latura NE, a fost completat cu două camere şi o baie.

In anii 1960, odată cu construirea Spălătoriei din vecinătate, pe latura NE, se închide şi se extinde veranda de pe latura SE, făcându-se şi intervenţii şi modificări interioare. De asemenea pe latura NV a fost adosată o magazie, ocazie cu care a fost distrusă decoraţia de lemn a verandei.

Destinaţia încăperilor / Situaţia actuală
Subsol – la Subsol există o încăpere care a servit pentru pivniţă de vinuri şi a putut fi realizată datorită faptului că încăperea de la parter unde se află biroul are o cotă de nivel cu 90 de cm mai ridicată decât cota coridorului. Accesul se face prin intermediul unei scări alipite construcţiei situate pe latura NV.

S1 – Pivniţă S = 25,21 mp nisip

Parter – la acest nivel destinaţia încăperilor este:

P1 – Verandă închisă S = 26,11 mp dale mozaic

P2 – Cameră S = 21,39 mp parchet

P3 – Cameră ( Sufragerie) S = 35,90 mp parchet

P4 – Cameră S = 36,11 mp parchet

P5 – Capelă S = 22,39 mp parchet

P6 – Verandă închisă S = 51,20 mp dale mozaic

P7 – Coridor S = 19,62 mp gresie

P8 – Cameră S = 21,21 mp parchet

P9 – Cameră S = 24,02 mp parchet

P10- Gr. Sanit S = 7,16 mp gresie

P11- Coridor-verandă S = 16,79 mp dale mozaic

P12- Birou ( +0,90 ) S = 25,13 mp parchet

P13- Depozit S = 17,03 mp parchet

P14- Depozit S = 4,27 mp mozaic

P15- Depozit S = 5,82 mp mozaic

P16- Depozit S = 6,08 mp. mozaic

Mansardă – la acest nivel destinaţia încăperilor este:
M1 – Birou S = 26,11 mp parchet

Structura constructivă este alcătuită din pereţi portanţi realizaţi din elemente de zidărie diferite în funcţie de perioada în care au fost realizaţi. Intre axele 2,6 / B,D, pereţii sunt realizaţi din zidărie de chirpici, cu mortar de argilă, având în general grosimea de 45,0 – 50,0 cm iar pereţii interiori de 30,0 – 35,0 cm.

Pereţii din axele 6,7,8 / B,D, au pereţi realizaţi din zidărie de cărămidă nearsă în combinaţie cu cărămidă arsă. Zona coridorului de pe latura NV, are pereţii în grosime 30,0 – 35,0 cm din zidărie de cărămidă. Partea vitrată are stâlpi de lemn, între ei existând închideri realizate din panouri vitrate.

Stâlpii de lemn reazemă pe parapetul de zidărie prin intermediul unei tălpi de lemn. La partea superioară a stâlpilor are de asemenea o talpă de lemn, pe care reazemă şi grinzile transversale ale planşeului.

Latura cuprinsă între axele 8,10,11 / A,D* are pereţii structurali realizaţi din cărămidă în grosime de 30,0 – 35,0 cm.

Planşeul peste subsol este din beton armat.

Planşeele peste parter sunt realizate din grinzi din lemn cu interspaţii iar peste încăperea care a avut funcţiunea de capelă, grinzile sunt una lângă alta.

Şarpanta podului de peste construcţia care nu are mansardă este realizată pe scaune şi are caracter unitar, ceea ce denotă că acoperişul a fost modificat la ultima intervenţie. In sprijinul acestei supoziţii vine şi modul de tratare a frontonului situat pe latura SF, pe axa A, între axele 8-11, unde a fost prevăzut un balcon francez la pod, care are aceiaşi feronerie a parapetului ca şi pe faţada SV, în zona mansardei. De asemenea tâmplăria folosită, cremoanele şi accesoriile tâmplăriei sunt similare.

Şarpanta peste zona mansardată nu are legătură cu podul peste restul casei şi are acces printr-un chepeng situat în planşeul peste mansardă.

Şarpanta peste corpul mansardat este în patru ape, cu rupere de pantă peste spre axele E şi respectiv G.

La intersecţia coamelor acoperişului peste corpul principal şi acoperişul peste veranda de pe latura SE, s-a construit un turn pe structură din lemn, închideri laterale din panouri de scândură şi acoperit cu o mică cupolă din tablă, cu vârf metalic decorat şi prevăzut cu paratrăznet.
Invelitoarea este din ţiglă trasă ceramică.

Descrierea degradărilor structurale şi nestructurale

Din păcate starea de conservare a clădirii este foarte alterată. Cauzele care au condus la această stare de fapt sunt condiţiile în care clădirea a fost exploatată, întreţinerea curentă deficitară iar în ultima perioadă, faptul că ea nu a mai fost folosită.

In perioada post belică, atunci când clădirea a fost folosită ca sanatoriu, deci după anii 1960-1970 au fost făcute modificări intrerioare în vederea asigurării cu grupuri sanitare a unităţii. De asemenea pereţii au fost placaţi cu panouri melaminate pentru o întreţinere mai uşoară care au împiedicat respiraţia pereţilor din pământ.

Tot în această perioadă s-a realizat instalaţia de încălzire cu corpuri statice, cu ţevi aparente sau mascate în şliţuri.reţeaua a afectat pereţii la trecrile dintr-o încăpere în alta şi pardoseala prin reţele care au fost montate sub parchet.

Dar cele mai mari şi vizibile degradări se datorează pătrunderii apei pluviale prin acoperiş care a dus la degradarea şarpantei, a planşeului peste parter şi a pereţilor din cărpămidă de pământ.

Şarpanta este realizată din elemente subdimensionate, care au cedat şi au fost consolidate în timp. Planşeul peste parter a cedat în anumite zone, în special deasupra verandei de pe latura SE.

Dintre pereţi cel mai degradat este cel din axul 2, care este în stare de colaps şi a cedat parţial sub greutatea planşeului şi peretele din axul B, care din cauza greutăţii acoperişului a deviat de la verticală în partea superioară.

Există şi degradări treptelor şi elevaţiei, existînd fisuri vizibile în special la partea de verandă, unde şi pardoseala este denivelată. Şi veranda de pe latura SV a avut de suderit, planşeul finnd sprijinit cu popi de lemn. De asemenea şi legătura dintre corpul vechi şi corpul mansardat este susţinut cu popi, planşeu fiind compromis.

Cel mai bine s-a comportat corpul mansardat, care este şi cel mai nou.

Tencuielile exterioare şi finisajele interioare sunt de asemenea degradate, desprinse de pe suport, fisurate.

Tâmplăriile în special cel al verandelor care au fost mai puţin protejate de intemperii dar şi elementele decorative ale parapeţilor şi traforurile de corative de la acoperiş, au elemente lipsă şi sunt de asemenea degradate.

Descrierea aspectului exterior

Din punct de vedre compoziţional şi al plasticii arhitecturale, construcţia este greu de încadrat. Partea cea mai veche a construcţiei aparţine stilistic şi funcţional arhitecturii tradiţionale iar dezvoltarea ulterioară este de factură vernaculară, adăugirile şi veranda, decoraţiunile de lemn la parapeţi şi traforurile aparţin caselor de vară sau a caselor de podgoreni.

Corpul mansardat, prin forma acoperişului , prin forma ferestrelor, a tâmplăriilor şi a parapetului de ferestrele de la mansardă, împrumută elemente de arhitectură art neauveau care erau utilizate în perioadă şi adaptate condiţiilor locului.

B. Utilități

Din punct de vedere al echipării edilitare, zona dispune de reţele de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică şi termică.
Canalizarea menajeră în momentul de faţă funcţionează la parametrii reduşi, unele cămine de vizitare, sunt nefuncţionale, cu durata normată depăşită, având reţeaua colmatată.

Preluarea apelor meteorice de pe acoperişurile clădirilor se realizează prin jgheaburi şi burlane, fiind deversate la o reţea de canalizare pluvială a cărei stare este precară, nefiind verificată de mult timp. Igresia din unele zone pe pereţi este un motiv să credem că racordurile sunt degradate.

C. Descrierea lucrărilor de intervenție

Arhitectură – Construcţii
Prin tema de proiectare se doreşte reabilitarea şi introducerea obiectivului în circuitul turistic local, naţional şi internaţional.

Propunem pentru început separarea de spaţiile folosite de Scoala pentru copii cu handicap sever, pentru a putea asigura un traseu vizitabil în linişte şi în condiţii de siguranţă. Separarea cu gard şi asigurarea pentru scoală un alt acces ar fi un lucru benefic şi uşor de realizat. Intr-o etapă viitoare se va degaja clădirea de actuala spălătorie, prin demolarea unei părţi a acesteia, astfel ca imobilul să poată fi perceput singular şi să poată fi înconjurat.

Tot într-o etapă viitoare, după ce se vor stabili limitele de proprietate şi folosinţă se propune extinderii lucrărilor de intervenţie şi reabilitare spre clădirea care a adăpostit biblioteca, aflată în amonte de Casa memorială (notată în Planul de situaţie: Casă de locuit).

Principalele etape de intervenţie se referă la desfacerea totale a şarpantei de peste corpul Parter, desfacerea elementelor de trafor care vor fi restaurate după modelul celor existente.

Se va desface planşeul peste parter.

Se vor executa lucrările de consolidare a zidăriei aşa cum sunt specificate în Expertiza tehnică. Pe parcursul lucrărilor se va proteja partea de zidărie şi corpul cu mansardă de infiltraţii de la apa pluvială.

Se va reface planşeul de lemn de peste parter unde se va prevedea termoizolaţie din saltele de vată minerală.

Se va reconstrui şarpanta de lemn şi se va repune învelitoarea din ţiglă.

Toate elementele constructive de lemn din planşeu şi şarpantă vor fi ignifugate cu materiale omologate, de către personal calificat.

Se vor reabilita instalaţiile interioare şi cele exterioare din imediata vecunătate,

Se vor repara tâmplăriile exterioare şi interioare. Acolo unde tâmplăria este foarte degradată se vor înlocui părţile afectate cu tâmplărie executată după modelul celelor originale. După recondiţionarea tâmplăriilor acestea se vor vopsi, culoare brun la exterior şi alb la interior.

Conform temei de proiectare, beneficiarul doreşte amenajarea unui mic muzeu care să cuprindă corpul cu mansardă, care a adăpostit biroul lui Iuliu Maniu, în restul spaţiilor urmând a se amenaja un Centru de conferinţe şi studiu al Fundaţiei culturale Iuliu Maniu.

Se vor desface închiderile cu sticlă a verandei de pe latura SE şi se va desface partea constrută în perioada postbelică, urmând ca ea sa-si recapete aspectul suprins în fotografia Clarei Maniu în faţa casei.

Cealaltă verandă va rămâne închisă cu sticlă. Aici se va face accesul principal la muzeu şi sala de conferinţă.

Va mai exista un acces pe latura NV, spre deal, pentru personal. Aici se vor amenaja toalete şi o mică garderobă. Pe coridorul de pe acestă latură se vor putea organiza mici expoziţii cu lucrări ce pot fi expuse pe perete.

În capătul de NE (spre sat) se va amenaja sediul fundaţiei care va cuprinde un birou, un oficiu şi grup sanitar pentru angajaţi şi de asemenea un depozit pentru mobilier.

Am păstrat funcţiunea capelei şi de asemenea se vor păstra accesela la capelă aşa cum ele există.

Subsol

S1 – Pivniţă S = 25,21 mp nisip

Parter – la acest nivel destinaţia încăperilor este

– Verandă închisă / acces vizitatori S = 26,11 mp gresie

– sala conferinţe S = 73,17 mp parchet

– Capelă S = 22,39 mp parchet

– Verandă deschisă S = 33,53 mp gresie

– Hol / Coridor S = 19,34 mp gresie

– Birou S = 21,21 mp parchet

– Oficiu S = 15,70 mp gresie

– Gr. Sanit personal S = 4,30 mp gresie

– Depozit S = 6,29 mp gresie

– Muzeu ( +0,90 ) S = 25,13 mp parchet

– Garderobă / expo S = 33,23 mp parchet

– Gr. Sanitare S = 8,31 mp gresie

– Centrala termică S = 16,78 mp mozaic

Mansardă – la acest nivel destinaţia încăperilor este

M1 – Muzeu S = 26,11 mp parchet

In exterior este necesar a fi amenajată aleea străjuită de pini ce duce pe deal la necropola familiei Maniu, care de asemenea va face parte din traseul vizitatorilor casei memoriale. La intrarea în incintă se vor amenaja câteva locuri de parcare pe o platformă pietruită.

D. Date tehnice / indici de suprafață:

Suprafaţa construitã = 430,96 mp
Suprafaţa desfãşuratã = 504,96 mp
Suprafaţa utilã = 405,21 mp
Înãlţimea maximã = 13,97 m
Înãlţimea coamei = 7,28 – 8,21 m
Înãlţime cornişã = 3,70 m

Clasele şi categoriile de importanţă Conform STAS 11100/1/1003 amplasamentul se găseşte în zona seismică 6, conform Normativului P100/1996 construcţiile se găsesc în zona seismică E (având coeficientul de zonare seismică ag = 0,12; Tc = 0,7 sec.

Clasa de importanţă III.
Categoria de importanţă “C”, construcţii de importanţă normală.
Gradul de rezistenţă la foc IV.

E. Costurile estimative ale investiției

Valoarea totalã cu detalierea pe structura devizului general

Se anexeazã:
– devizul general
– devizele pe obiecte
– listele cu utilaje şi dotãri

Evaluarea s-a fãcut pe bazã de:
– devize pe categorii de lucrãri
– estimãri din proiecte similare având conţinut: antemãsurãtori, extrase de materiale pe sortimente, extrase de forţã de muncã pe meserii, extrase de utilaje de construcţii şi transport auto.

INTOCMIT
arh. Muth Octavian