+40 765 276 302
contact@iuliumaniu.com

Blog

Declarația de unire – Bădăcin

Arc peste timp,  Iuliu Maniu semnează simbolic Unirea cu românii de peste Prut.

După ce mai mult de 60 de localități din Republica Moldova au semnat declarații simbolice de unire cu românii, o reacție promptă a venit și din partea unei localități simbol, Bădăcin, care, la propunerea avocatului Vasile Gil din Baroul Bucureşti, a semnat și a transmis aceleași gânduri de unire românilor de peste Prut. La nivelul județului Sălaj, demersuri asemănătoare se fac deja şi în comuna Băseşti, dar  şi în comuna Siseşti din judeţul Maramureş.

„Ideea de a răspunde fraților noștri de peste Prut față de Declarația de Unire pe care am adoptat-o îi aparține unui drag și bun prieten de-al meu din Zalău care m-a îndemnat să preiau această inițiativă și să încercăm să generăm o emoție în rândul publicului român și al autorităților locale pentru a răspunde fraților noștri de peste Prut și atunci ne-am gândit să creionăm o Declarație de Unire sufletească de fapt, prin care noi am vrut să ne exprimăm simțămintele românești și dorința de a ne revedea la un moment dat ca un neam reîntregit. Am considerat că ar fi un lucru frumos ca această inițiativă să plece dintr-un loc cu o istorie aparte care a dat țării oameni care s-au implicat trup și suflet în înfăptuirea Marii Uniri, este vorba de satul Bădăcin. În acest context doresc să îmi arat recunoștința față de preotul Cristian Borz din Bădăcin, care cu propriile forțe și propriile eforturi încearcă să restaureze Casa Memorială «Iuliu Maniu», Iuliu Maiu care a avut o contribuție majoră la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. […] Din câte știu, vestea s-a răspândit și speranța noastră este că vor fi și alte localități care vor prelua acest manifest și își vor exprima dorința de unire, cel puțin sufletească, în cuget și în simțiri, cu românii de peste Prut. Avem convingerea că astel de simțăminte sunt prezente și vii în nația română și fără doar și poate vor fi multe alte preluări ale acestui manifest și ale acestei manifestări de unire”, precizează avocatul Vasile Gil.

Contribuția lui Iuliu Maniu la înfăptuirea Marii Uniri

Marea Unire s-a realizat într-o zi de duminică, prin urmare, a început cu celebrarea Sfintei Liturghii. După Liturghie, cei 1.228 de reprezentanţi ai românilor s-au adunat în sala mare a Casinei Militare din Alba Iulia, iar cei aproximativ 100.000 de români aşteptau afară, pe Câmpul lui Horea, venirea oratorilor care să le prezinte Actul Unirii. Atunci au rostit discursuri memorabile sălăjeanul George Pop de Băsești – care a fost ales președinte de onoare al Adunării –, Vasile Goldiș și Iuliu Maniu. Discursul de la Alba Iulia şi contribuţia lui Maniu la Marea Unire nu s-au bucurat de o atenţie sporită din partea istoricilor, în perioada comunistă, pentru că după al Doilea Război Mandial, Maniu era considerat simbolul rezistenţei anticomuniste din România. Iuliu Maniu a jucat un rol hotărâtor în toate marile momente ale anului 1918 şi în ceea ce s-a hotărât la Alba Iulia. Importanţa lui în cadrul generaţiei Marii Uniri e demnă de notat, iar discursul său relevă foarte clar viziunea sa legată de Unire: „Noi, onorată Adunare Naţională, privim înfăptuirea unităţii noastre naţionale un trimf al libertăţii omeneşti. Noi nu voim să devenim din oprimaţi oprimatori, din asupriţi asupritori. Noi voim să întronăm pe aceste plaiuri libertatea tuturor neamurilor şi a tuturor cetăţenilor. Noi propunem decretarea unirei (sic!) cu Regatul României a întregei (sic!)  Transilvanii, a întregului Banat şi a întregului teritoriu locuit de Români al Ungariei. Pe aceste teritorii locuiesc însă şi alte neamuri, cu alte însuşiri şi alte tradiţii. Noi nu voim să răpim individualitatea etnică, nici fiinţa naţională a acestor neamuri. Noi nu vroim (sic!)  să răpim limba nimănui, ci vrem ca fiecare om să aleagă liber limba şi credinţa în care vrea să trăiască atât în viaţa lui particulară, cât şi în legătură cu viaţa de stat. Noi nu vrem să verse nimenea lacrimile pe cari le-am vărsat noi atâtea veacuri şi nu voim să sugem puterea nimănui, aşa cum a fost suptă a noastră veacuri de-a rândul […].”- Fragment din discursul rostit de Iuliu Maniu la Alba Iulia.

În acest context al implicării și al viziunii lui Iuliu Maniu în ceea ce privește evenimentul Marii Uniri, propunerea avocatului Vasile Gil, ca Declarația de Unire să pornească dintr-o localitate simbol prin prisma faptului de a fi trăit acolo Iuliu Maniu, nu este deloc întâmplătoare și este cu atât mai prețioasă cu cât vine într-un moment de o însemnătate aparte, la 100 de ani de când Iuliu Maniu rostea acele cuvinte la Alba Iulia. Bădăcinul duce mai departe, prin urmașii săi, o lecție a asumării, a dragostei de neam, a credinței și a speranței într-un vis comun. În acest sens, parohul Cristian Borz din Bădăcin, precizează că:

„Documentul semnat de noi nu are niciun fel de încărcătura juridică, el este pur și simplu un act de solidaritate cu cele peste 60 de primării din Republica Moldova care au semnat deja Declarația de Unire cu România. Ne dorim să sărbătorim împreună cu frații de peste Prut Anul Centenarului, acesta fiind motiv de sărbătoare a românilor de pretutindeni. Pentru noi, cei din Bădăcin, semnarea acestui act are o încărcătură cu atât mai mare cu cât Iuliu Maniu și-a dorit ca toți românii să trăiască într-o Românie întregită. Aici e locul unde Iuliu Maniu obișnuia să se retragă și să se întâlnească cu ceilalți artizani, pentru a pune la cale făptuirea Marii Uniri”.

În cele ce urmează, redăm integral Declaraţia simbolică de Unire ce a fost semnată până în prezent de peste 15 persoane din Bădăcin, consilieri, preoți și profesori, și urmează să mai fie semnată și de alte categorii de persoane din Bădăcin care doresc să se unească simbolic cu românii de peste Prut. Documentul va fi expus în Muzeul amenajat, deocamdată, la demisolul Bisericii Greco-Catolice din Bădăcin.

Articol scris de Ioana GALE

Postați un comentariu